Legenda Craciunitei sau Floarea Craciunului

Craciunita, numita si Floarea Noptii Sfinte, legatura cu Craciunul vine, evident, de la faptul ca este singura planta care trece prin aceasta transformare, chiar in perioada Craciunului.

Exista multe legende si mituri ale Florii Craciunului si toate asociaza aceasta floare cu credinta, puritatea, bunatatea si increderea in oameni.

Povestea Craciunitei incepe in Mexic, unde locuiau doi frati, Maria si Pablo. Cei doi copii provenau dintr-o familie foarte saraca. In satul in care ei locuiau in fiecare an de Craciun avea loc festivalul traditional, la care se oferea daruri. Craciunul era sarbatoarea preferata a micutilor, insa erau mult prea saraci sa isi permita cadouri. Isi doreau insa foarte tare sa ii poata duce ceva in dar micului Iisus, dar nu aveau nimic. In Ajunul Craciunului, Maria si Pablo se pregateau sa merga la slujba de Craciun. In drumul lor spre biserica, copii au adunat cateva plante verzi, in semn de pretuire pentru micul Iisus. Au fost luati in deradere de ceilalti copii, ca au venit fara nici un dar, insa Maria si Pablo au asezat plantele in jurul noului nascut. In mod miraculos plantele verzi s-au tranformat in plante cu frunzele in forma de stelute rosii, asa cum o intalnim si astazi.

Sfaturi despre intretinerea si ingrijirea gladiolelor

Gladiola este o plantă pe care nu trebuie să ne mai obosim să o lăudăm, ea aducând un plus de frumuseţe şi eleganţă în grădină. În plus, nici nu e dificil de cultivat:

1. Înmulţirea se face, cel mai simplu, prin tuberobulbi. Aceştia se scot din pământ toamna, se sortează şi se usucă în camere uscate, bine aerisite. Peste iarnă se recomandă a fi păstrate în locuri uscate, ferite de îngheţ. Nu se recomandă păstrarea buberobulbilor în beciuri, întrucât pot mucegăi şi putrezi. Bunicile noastre le păstrau sub pat, în saci de pânză.
2. Primăvara se sortează din nou bulbii, iar cei mai viguroşi se plantează la jumătatea lunii aprilie, la distanţe de 25cm.
   

Altoirea trandafirilor

Majoritatea trandafirilor moderni (nobili) nu cresc pe propriile rădăcini, ci sunt altoiți pe rădăcini de măceș. Altoirea conferă o vigoare și rezistență la boli superioară trandafirilor înmulțiți prin butași. Iată care sunt principalele etape în altoirea trandafirului:

1. Procesul de altoire a trandafirului durează 3 ani.
2. În primăvara primului an se seamănă semințele de măceș.
3. În al doilea an, în lunile iulie-august, când plantele au ajuns să depășească grosimea unui creion, se toaletează planta, lăsând doar o singură ramură, de preferat cea mai viguroasă.
4. Se dezgolește coletul (partea maronie a tulpinii, de deasupra rădăcinii).
   

Cum confectionam butasii de muscate

Înmulţirea muşcatelor este o operaţie foarte uşoară, datorită vivacităţii acestor plante. Cea mai eficientă este înmulţirea prin butaşi, procedeu care, în cazul muşcatelor, are o rată foarte ridicată de succes, putându-se efectua oricând, între lunile februarie-octombrie. Butaşii de muşcate „ca la carte” se fac în felul următor:

1. Într-un an sunt două momente ideale de butăşire: primăvara şi toamna. În februarie-martie, din ramurile tăiate pentru a favoriza îndesirea tulpinilor, faceţi butaşi de 3-4 ochiuri.
   

Cum stimulam inflorirea orhideelor

Orhideele (phalaenopsis) sunt revelația ultimilor ani în materie de plante de interior. În mintea celor mai mulți dintre noi, orhideea este imaginată ca o plantă fragilă, cu viață scurtă. Asta până am cumpărat prima orhidee și am văzut că florile rezistă luni la rând! Dar după ce înflorirea se încheie, cum provocăm o nouă înflorire? Iată câteva lucruri de luat în considerare:

Umiditatea Atât pe timpul înfloririi, cât și în intervalul dintre înfloriri, rădăcinile plantei trebuie să dispună în permanență de o umiditate adecvată. Vara udaţi orhideea o dată la 7-10 zile, iar pe timp de iarnă o dată la două săptămâni. Foarte important: nu lăsaţi apa să băltească în ghiveci.

Cum scapam de ramele din ghiveci

Rolul benefic al râmelor pentru solul din grădină este unul dovedit. Dar ce e de făcut atunci când ne deranjează plantele din ghivece?

1. Râmele ajung în ghivecele cu flori cu prilejul transplantatului, atunci când folosiţi pământ din grădină, necernut.
2. Uneori, râmele sunt tolerate de plante şi nici măcar nu le remarcaţi prezenţa.
3. În cazul unor plante însă, „patrularea” râmelor printre rădăcinile plantelor stânjeneşte dezvoltarea acestora, motiv pentru care musafirii neinvitaţi trebuie „exilaţi” din ghivece.
4. De asemenea, râmele pot înfunda orificiile de drenaj de pe fundul ghiveciului, dacă la transplatare nu aţi pus la baza acestuia un strat de pietriş. Ceea ce, iarăşi, nu e bine.

Palmierul albastru - Brahea armata

Increngatura : Magnoliophyta
Clasa : Liliopsida
Ordinul : Arecales
Familia : Arecaceae
Genul : Brahea
Specia : Brahea armata


Denumire populara : Palmierul albastru

Palmierul regal - Archontophoenix cunninghamiana

Increngatura : Magnoliophyta
Clasa : Liliopsida
Ordinul : Arecales
Familia : Arecaceae
Genul : Archontophoenix
Specia : Archontophoenix cunninghamiana


Descriere : Palmier cu stip drept, inelat de pana la 15 metri inaltime, in habitatul natural si de 2-4 metri in ghiveci. Frunzele, elegant arcuite,ating 1-2 metri lungime si sunt penate. Sunt colorate in verde crud pe fata superioara si verde-gri pe cea inferioara. Florile neparfumate, colorate in violet sunt grupate in ciorchini pendenti. Ele sunt urmate de fructe sferice de culoare rosie.
Denumire populara : Palmierul regal
Tipul plantei : Palmier
Durata de viata : Perena in habitatul natural, aproximativ 5 ani in conditii de interior.
Origine : Australia
Habitat : Regiuni tropicale din estul si centrul Australiei.
Inflorire : Florile, evidente, de culoare violet sunt grupate in inflorescente de forma unor ciorchini pendenti. Ele dau nastere unor fructe rotunde verzi care devin rosii la maturitate.
Temperatura : 5-25°C
Umiditate : Medie
Luminozitate : Soare plin
Tipul de sol : Amestec de parti egale de pamant de gradina, mranita si nisip.
Fertilizare : Necesita o fertilizare anuala (primavara), cu ingrasamant granulat pentru plante decorative prin frunze.
Inmultire : Inmultirea se realizeaza prin insamantare la cald. Semintele se tin in apa calduta (nu fierbinte) circa 1-3 zile, apa schimbandu-se in fiecare zi. Se planteaza in substratul descris anterior si se tin la circa 30°C. Germinarea are loc dupa circa 30-45 zile.
Boli si daunatori : Crescuta necorespunzator, plantele slabite pot fi atacate de paianjenii-rosii, vara sau de cosenile in sezonul rece. Excesul sau insuficienta apei duce la ingalbenirea inestetica a varfurilor frunzelor.
Ingrijire : Prefera lumina dar se adapteaza usor si in semiumbra. Necesita o umiditate atmosferica de circa 50% ce trebuie crescuta pana la 70%pe timpul verii. Pulverizati-l zilnic, dimineata cu apa dedurizata, la temperatura camerei. Se uda la 4-8 zile vara cu o cantitate suficienta de apa, indepartandu-se excesul ramas in tavita dupa cele 5-8 minute in care solul absoarbe cantitatea suficienta de apa. Nu se lasa solul sa se usuce intre udari si nu se lasa apa in tavita recipientului. Se transplanteaza anual, la inceput apoi la 2-3 ani, inlocuind substratul din jumatatea superioara a ghiveciului. Vara poate fi scos pe veranda sau in gradina insa trebuie ferit de soarele arzator, in dupa-amiezele caniculare.
Beneficii : Este usor adptabil in ceea ce priveste intensitatea luminii. Are crestere rapida, in mediul natural inaltandu-se cu circa 60-100 cm, anual. Planta decorativa ce ofera un aspect exotic locuintei dumneavoastra.
Alte specii : Archontophoenix alexandrae, Archontophoenix maxima, Archontophoenix myolensis, Archontophoenix purpurea, Archontophoenix tuckeri.

Ananas - Ananas comosus

Increngatura : Magnoliophyta

Clasa : Liliopsida

Ordinul : Poales

Familia : Bromeliaceae

Genul : Ananas

Specia : Ananas sp.

Descriere : Este o planta persistenta, terestra, de origine tropicala ce poate atinge o inaltime de pana la 50 cm in ghiveci si 150 cm in habitatul natural. Frunzele subtiri si lungi, laceolate sunt grupate in rozeta. Acestea sunt aspre, cu marginile prevazute cu crosete ascutite, colorate in verde gri sau verde inchis, bordate in nuante de verde crem sau roz. Formeaza tije viguroase si rezistente, ce produc in varf o inflorescenta bogata din flori mici, neparfumate, inconjurate de bractee de culoare rosie, proeminente, care se transforma pe parcurs, intr-un fruct comestibil, de forma unui con urias.

Tarhon - Artemisia dracunculus

Increngatura : Magnoliophyta
Clasa : Magnoliopsida
Ordinul : Asterales
Familia : Asteraceae
Genul : Artemisia
Specia : Artemisia dracunculus


Descriere : Specie perenă. La noi, cultivată pentru frunzele sale aromate şi gustoase întrebuinţate în arta culinară. Are frunze întregi, labre, lanceolat-liniare. calatidiile sunt mici, globuloase, pendule.
Denumire populara : tarhon