Liliacul, pe numele sau latinesc Syringa vulgaris - este un arbust care atinge o inaltime de 7-8 m. Frunzele liliacului sunt in forma de inima, alungite, cu pedunculi lungi, asezate una in fata alteia. Liliacul isi pierde frunzele la sfarsitul lunii noiembrie, dupa caderea brumelor.
Liber, liliacul infloreste in lunile mai-iunie, iar in cultura fortata din octombrie pana in mai-iunie. Florile parfumate sunt asezate in ciorchine, de forme si culori diferite.
In cultura exista peste 800 de soiuri, ceea ce atesta preocuparea cultivatorilor pentru aceasta specie. S-au detinut cultivaruri cu flori de diferite culori si nuante simple sau batute, de exemplu:
- cu flori simple: - „Pasteur-lila"; „Jan van Toi" - albe; „Buffon-mov"; „Prim rose" - galben.
- cu flori batute: „Charles Joly" - rosu purpuriu inchis; „Mme Lemoine" - alb, ete.
Pentru cultura fortata se fertilizeaza solul cu mranita sau in lipsa ei, cu composturi sau turba. Solurilor cu reactie acida se aplica var, astfel incat sa se obtina un pH cuprins intre 7 si 8.
Pentru stimularea cresterii si infloririi liliacului se recomanda ingrasamintele minerale. Astfel, in doze mici, manganul, boraxul si alte microelemente influenteaza pozitiv cresterea lastarilor si coloritul florilor. Dupa ploi si udare, solul trebuie afanat. Din a doua decada a lunii august se opresc udarea si afanarea solului pentru coacerea lastarilor.
Pentru stimularea cresterii si infloririi liliacului se recomanda ingrasamintele minerale. Astfel, in doze mici, manganul, boraxul si alte microelemente influenteaza pozitiv cresterea lastarilor si coloritul florilor. Dupa ploi si udare, solul trebuie afanat. Din a doua decada a lunii august se opresc udarea si afanarea solului pentru coacerea lastarilor.
Liliacul se poate inmulti prin marcotaj, butasire si prin seminte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu