Pregatirea compostului

Tehnologia pregătirii compostului pentru ciupercării

Pregătirea compostului durează 28 -30 zile si se face, pe cat posibil, in apropierea ciupercăriei, pe o suprafaţa betonata (platforma) pentru a împiedica infiltrarea în pământ a mustului de bălegar rezultat la udare. Platforma trebuie sa aibă o suprafaţa de aproximativ 10 mp (pentru o tona de compost ), cu inclinare spre mijloc (cu panta de 2-3%), iar la capete sa fie prevăzuta cu doua bazine pentru colectarea mustului.

Se recomanda ca aceasta platforma sa fie protejata de un acoperiş (şopron), pentru a feri compostul de uscăciune in timpul călduros si de spălare prin precipitaţii.

In perioadele reci ale anului este necesar ca aceasta ca aceasta platforma sa fie închisa cu ajutorul unor pereţi mobili – glisanţi, pentru a nu permite coborârea temperaturii sub cea de îngheţ.

Reţete de compost si fazele tehnologice de pregătire.

Reţeta nr.1 (compost clasic) - pe baza de gunoi de grajd de cal.

Pentru pregătirea unei tone de compost se folosesc 700 kg gunoi de cal, care este alcătuit din bălegar de cal si paie de grâu din aşternut, 70-75 %. La o tona de compost se mai adăuga următoarele materiale: ipsos -25 kg, superfosfat (simplu concentrat) - 7 kg, sulfat de amoniu – 7 -8 kg sau îngrăşământ complex cu N si P, cantitatea fiind in funcţie de concentraţie.

Fazele tehnologice de pregătire.

Preînmuierea. Gunoiul de cal (bălegar +paie) se aşeză pe platforma betonata sub forma de grămada si se uda zilnic, cu furtunul, se tasează. Se udă treptat până in momentul in care apa începe sa se scurgă de sub grămadă. Aceasta operaţie durează 5 zile.

Omogenizarea (amestecarea) compostului debutează din ziua a 6-a de la începerea pregătirii. După ce se amesteca bine componentele, cu furca, din nou se aşează in grămada si se uda, de asemenea zilnic, timp de încă 4 zile. Aceste doua faze tehnologice fac parte din compostarea anaeroba (fără aer), pentru ca se tasează si se uda in vederea declanşării fenomenului de compostare.

Aşezarea la compostarea aeroba (în prezenţa aerului) - afânat. Compostul se ia cu furca din grămada si se aşează afânat intr-o”platforma” cu următoarele dimensiuni: lăţimea 1,8-2 m, înălţimea 1,7-1,8 m, iar lungimea – in funcţie de cantitatea de compost.
In aceasta faza nu se mai uda (cu mici excepţii) si nu se mai tasează. Se laşa astfel 4-5 zile, după care încep întoarcerile. Daca se pot administra amestecului îngrăşămintele recomandate, acestea  se pot înlocui cu uree tehnica (cu 40 % azot ), 3-5 kg la tona de compost, presărata la aşezare, deci la aceasta faza. Tot la aşezare se pun si 5 -6 kg ipsos.

Întoarcerea compostului din platforma începe din a 15-a zi de la momentul declanşării pregătirii compostului. Se fac 4 -5 întoarceri, la intervale de 3-4 zile . La primul întors se administrează 5-6 kg ipsos /t compost, la întorsul al 2-lea si al 3-lea se adăuga, de asemenea, ipsos si îngrăşăminte, cate 3-4 kg .

Întorsul 4 se executa atunci când paiele nu s-au înnegrit si nu se rup uşor (deci amestecul are o compostare insuficienta). Întorsul se executa cu furca, practic se muta vechea platforma alături, păstrându-i dimensiunile in aşa fel încât gunoiul de pe margini si de la capete sa se aşeze in interiorul noii platforme.

Compostul clasic necesita unele tratamente prevenite, cu substanţe dezinfectate sau cu pesticide. La întorsul al 3-lea se recomanda aplicarea prin împrăştiere a unui kg de CU2SO4 sulfat de cupru (piatra vânata) la o tona de compost.

Pentru dezinfecţie se poate folosi si Formalina, soluţie in concentraţie de 2-3 %,cu care se stropesc marginile platformei si pardoseala din beton înainte de aşezare.

Ca pesticide se pot utiliza Benlate 0,2 %, care prezintă acţiune fungicida (combate ciupercile patogene) precum si Dimilin 0,2 % ca insecticid. Cu aceste substanţe se stropesc platforma la întorsul al 4-lea.

Pasteurizarea naturala. După ultimul întors, in platforma de compost se fac nişte canale de aerisire (ca la silozul de cartofi), cu burlane perforate pentru evacuarea aerului încălzit din interior. Platforma in întregime se acoperă cu folie de polietilena pentru o perioada de 48 de ore decupând folia la gurile burlanelor. Se controlează temperatura in interior (trebuie sa ajungă la 65-72⁰C.

Reţeta nr.2 (compost mixt ) pe baza de paie, gunoi de porc si gunoi de pasări.

Pentru a obţine o tona de compost se vor folosi următoarele materiale:
- gunoi de porc -250 kg;
- gunoi de pasări -100 kg;
- paie de grâu -150 kg.

La acestea se vor mai adăuga 2 kg de uree la aşezare si 24 kg de ipsos repartizat la fiecare întors.

Fazele tehnologice de pregătire a compostului.

Preinmuierea se face ca la reţeta nr.1 si durează 12 zile.

Omogenizarea (amestecarea ) la preinmuiere se face in cea de-a 6-a zi de la primul udat. Cele trei materiale se amesteca bine, apoi se aşează si se tasează. Se uda in continuare încă 6 zile.

Aşezarea la compostarea aeroba se face in cea de-a 13-a zi si consta in afânarea materialii. Se adaugă ureea.

 Executarea întoarcerilor se face tot la intervale de 3-4 zile,intr-un număr tot de 3-4. Se adăuga ipsos la fiecare întors. Pasteurizarea naturala este identica cu cea prezentata la reţeta nr.1.

 Aprecierea calităţii compostului.

Gradul de umiditate a compostului.

Umiditatea optima a unui compost de calitate este cuprinsa intre limite foarte strânse:63-65 %. Practic,conţinutul in apa al unui compost bun se verifica foarte simplu: se ia in mana o cantitate din compost (cat sa se umple pumnul ), se strânge puternic in pumn: daca nu curge apa printre degete dar mana rămâne umeda, atunci compostul are umiditatea optima.

Culoarea caracteristica este cafeniu – închis.

Textura – elastica, se verifica practic prin strângerea in mana; daca aceasta nu se face bolovan, ci îşi revine după strângere si nici nu se lipeşte de mana – este un compost bun.

Mirosul sa fie de pâine coapta, in nici un caz de amoniac.

Sa conţină actinomicete, adică microorganisme mineralizate care îşi manifesta prezenta prin apariţia unor pete cenuşii-albicioase pe marginea platformei cu compost.

Reacţia chimica (constatata prin analize de laborator ) sa fie uşor alcalina, cu pH cuprins intre 7,2-7,6. Reacţia acida nu este favorabila culturii ciupercilor.
La un laborator de agrochimie se poate face analiza compostului privind azotul total, care trebuie sa aibă valori de peste 1,8-2,2mg% s.u. si amoniacul liber de 0,03-0,07% s.p., cu limita maxima 0,1 mg% s.p.

Alte sfaturi practice privind obţinerea sau corectarea compostului 

- iarna, la preînmuiere se poate folosi apa calda;

- vara, pentru o buna aerisire a compostului, acesta se poate aşeza pe capre de lemn (când cantitatea o permite);

- dacă compostul prezintă miros de amoniac, se vântura cu furca înainte de a fi introdus in spaţiul de cultura;

- dacă are o reacţie acida, i se mai adăuga ipsos;

- dacă este prea umed si reacţia lui nu mai permite adăugarea de ipsos, se aeriseşte cu furca;
- la aşezarea pentru compostarea aeroba, daca este uscat, i se mai adaugă apa sau must de gunoi, însa cu foarte multa grijă pentru a nu+i mari foarte mult conţinutul de apă.